Menu
X

NEUROCHIRURGIE - Opinie medicala gratuita oferita de un reputat doctor din Turcia​

Vineri 25 ianuarie 2019, respectiv sâmbătă 26 ianuarie 2019, Prof. dr. Serdar Baki ALBAYRAK, unul dintre cei mai cunoscuti neurochirurgi din Turcia, vine la Constanţa, pentru a oferi gratuit a doua opinie medicală pacienților din România, cu următoarele diagnostice: tumori cerebrale și ale măduvei spinării, Parkinson, boli degenerative din regiunea lombară și cervicală, spasticitate, hidrocefalie etc.  

Evenimentul GRATUIT de second opinion va avea loc la oficiul din Constanţa al Medical Park – bd. Mamaia nr. 231, et. 3 (interfon 033). Pacienţii se pot programa prin telefon la 0727593533, prin e-mail – office@medicalparkromania.com sau completand formularul de mai jos.

Programare online

Despre prof. univ. dr. Serdar Baki ALBAYRAK

Domnul prof. univ. dr. Serdar Baki Albayrak (nascut in 5 decembrie 1973) este specializat in Neurochirurgie la Facultatea de Medicina a Universitatii din Istanbul, intre anii 1998 si 2004 a urmat rezidentiatul la aceeasi universitate, iar in anul 2017 a devenit profesor universitar in Neurochirurgie. Intre anii 2006 si 2008 a fost beneficiat de burse de studii la Facultatea de Medicina a Universitatii Harvard din Boston, Statele Unite ale Americii, respectiv Facultatea de Medicina a Universitatii din Helsinki, Finalda. A coordonat 3 proiecte majore internationale: Innoway RG Medical Innovation Inc. (co-fondator), Helsinki aneurysm Project (Helsinki University) si Meningioma stem cell project (Brigham and Women’s Hospital Labs). Este membru al Societatii de Neurochirurgie din Turcia si al Asociatiei Europene de Neurochirurgie. A publicat peste 100 de articole de referinta in reviste stiintifice internationale, fiind citat in peste 600 de articole de specialitate din intreaga lume.

Despre tumorile cerebrale

Tumorile cerebrale primare sunt tumorile ce se formează la nivelul ţesutului cerebral, terminaţiile nervoase din creier, membranele cerebrale, oasele craniului sau ţesutul muscular ce acoperă craniul. De cealalta parte, tumorile cerebrale secundare sunt tumorile ce se extind de la alte organe (plămâni, sâni, prostată, etc.) la creier, formând metastaze.

Aşa cum se întâmplă şi în cazul celorlalte organe din organism, tumorile se formează din celulele din interiorul creierului. În mod normal, celulele se dezvoltă, cresc şi îmbătrânesc sau mor iar în locul acestora se formează noi celule. Însă, în cazuri anormale, această formare începe să funcţioneze în mod diferit, iar atunci când încep să se formeze celule care nu sunt necesare sau celulele formate nu mor la timp, acumularea în exces de celule începe să formeze grupuri, astfel încât la nivelul organului respectiv se produce o masă denumită tumoare. Din cauza faptului că nu toate tumorile pot fi denumite cancer, tumoarea formată la nivelul creierului este denumită tumoare cerebrală.

  1. Tumorile cerebrale primare
    • Tumorile cerebrale benigne (meningiomul, schwannomul, chisturile dermoid epidermoide)
    • Tumorile cerebrale maligne (tumorile gliale, multiforme anaplastice și glioblastomul)
  2. Tumorile cerebrale secundare. Aceste tumori sunt denumite metastază şi sunt cancere care se extind de la celelalte organe din organism la creier.

Tumorile cerebrale benigne

Aceste tumori sunt tumori ale membranelor cerebrale (menengiom) sau ale terminaţiilor nervoase cerebrale (schwanom), tumorile congenitale reziduale (dermoide, chistul epidermoid). Aceste tipuri de tumori pot fi tratate chirurgical cu rezultate excelente.

Tumorile cerebrale maligne

Acestea sunt tumori cerebrale ce se dezvoltă anormal sau rapid. Din cauza faptului că se dezvoltă rapid, acestea se extind până la celulele sănătoase din creier. Aceste tumori sunt tratate în funcţie de localizarea, mărimea şi factorii de risc ce le însoţesc, iar viaţa pacientului poate fi prelungită.

Aceste tipuri de tumori sunt denumite metastaze cerebrale, iar ţesutul canceros de la nivelul celorlalte organe (plămâni, sâni, prostată, stomac şi intestine) se poate extinde la creier. 25% din cancere provoacă metastaze cerebrale.

În general nu sunt cunoscute cauzele care duc la formarea tumorilor cerebrale, însă faptul că unele tumori cerebrale (Von – Hippel Lindau) sunt de proveninţă ereditară (genetică) este bine cunoscut.

Există unii factori de risc care stau la baza formării tumorilor cerebrale, după cum urmează:

  • Sexul: Tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la bărbaţi, iar menengioamele sunt întâlnite mai des la femei.
  • Rasa umană: Toate tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la rasa albă.
  • Vârstă: Tumorile cerebrale sunt întâlnite mai des la persoanele cu vârsta peste 70 de ani, iar la copiii cu vârsta sub 10 ani sunt întâlnite mai des tumorile cerebrale la nivelului cerebelului.
  • Istoricul familial: Persoanele care au rude, care suferă de gliom cerebral, au o predispoziţie mai mare de a suferi de tumori cerebrale. În afară de aceasta, traumele craniene, expunerea la radiaţii, unii viruşi, unele vopseli chimice şi unii hormoni sunt cauze cunoscute ca factori de risc pentru formarea tumorilor cerebrale.
  • Durerea de cap (în special durerea de cap ce apare noaptea)
  • Greaţa, vomitatul, vederea dublă, vederea înceţoşată
  • Leşinul (crizele de epilepsie)
  • Defecte de mers şi echilibru
  • Pierderea simţurilor la nivelul braţelor şi picioarelor, amorţeala şi lipsa de putere
  • Lipsa de memorie, defecte de personalitate, defecte de vorbire
  • Cum se stabileşte diagnosticul pentru tumorile cerebrale?

În prezent, stabilirea diagnosticului pentru tumorile cerebrale se poate efectua foarte uşor şi rapid.

  1. Consultul neurologic: Pentru stabilirea diagnosticului, este important ca pentru pacienţii care prezintă simptomele şi constatările menţionate mai sus cu privire la tumorile cerebrale, să se efectueze investigaţii cu privire la istoricul familial şi un consult general sau neurologic.
  2. Investigaţiile utilizate pentru stabilirea diagnosticului: tomografia cerebrală (CT), imagistica cerebrală cu rezonanţă magnetică (RMG). Acest investigaţii oferă rapid şi în termen scurt informaţii cu privire la localizarea, tipul şi mărimea tumorii cerebrale.
  3. Biopsie: În cazul unor tumori cerebrale este necesară efectuarea biopsiei.

În funcţie de tipul, localizarea, mărimea tumorii cerebrale, există 3 opţiuni de tratament diferite printre care se numără tratamentul chirurgical, radioterapia şi chimioterapia.

De regulă, metoda standard de tratament pentru toate tumorile benigne, în funcţie de localizarea acestora, este intervenţia chirurgicală. Însă, în funcţie de tipul tumorii şi în cazul în care aceasta are un caracter malign, după tratamentul chirurgical este posibil să fie administrate tratamente suplimentare precum radioterapia sau chimioterapia.

De regulă, atunci când tumorile cerebrale benigne sunt extirpate în totalitate de o echipă medicală experimentată rezultatele sunt excelente motiv pentru care nu mai este cazul administrării unui alt tratament. Însă, în cazul tumorilor cerebrale maligne, atunci când tumoarea nu este extirpată în totalitate în urma intervenţiei chirurgicale, după tratamentul chirurgical se vor administra tratamente de radioterapie şi chimioterapie.

Radioterapia se administrează la nivelul întregului creier sau, în funcţie de tipul şi localizarea tumorii, sunt administrate radiaţii cu energie foarte ridicată (raze x, raze gamma, proton) pe baza unei metode denumită radioterapie stereotaxică. În general, radioterapia este administrată în prima lună după intervenția chirurgicală. Scopul acestui tratament este distrugerea celulelor tumorale sau inhibarea dezvoltării acestora. În rare cazuri, atunci când localizarea tumorii face imposibil tratamentul chirurgical, este posibil să se administreze tratamentul cu radiaţii. Schema de administrare a radioterapiei depinde de tipul tumorii, diametrul acesteia şi vârsta şi starea neurologică a pacientului. Este important ca ţesutul cerebral sănătos să fie protejat în timpul administrării radioterapiei.

În prezent, pacienţii ce prezintă simptome şi constatări specifice tumorilor cerebrale se prezintă la medici specialişti în domeniul neurologiei. Pe baza determinării istoricului familial, consultului neurologic şi investigaţii de imagistică specifice (CT, RMG), medicii au posibilitate să stabilească cu uşurinţă şi rapid diagnosticul pentru tumorile cerebrale. Medicul care efectuează intervenţia chirurgicală pentru tumoarea cerebrală va distribui toate informaţiile ce le deţine cu privire la pacient, către ceilalţi medici (oncolog radioterapie, oncolog medical, patolog, radiolog) iar în urma unei consultaţii efectuată de consiliul medical se va decide care este tratamentul potrivit pentru pacient (intervenţie chirurgicală, radioterapie, chimioterapie). În cazul în care tumorile cerebrale benigne sunt tratate chirurgical iar tumoarea este extirpată complet, rezultatul operaţiei va fi excelent. Rezultatele tratamentului chirurgical pentru tumorile ce se dezvoltă încet sunt bune-excelente. În cazul tumorilor maligne ce se dezvoltă rapid, obiectivul tuturor cele 3 tipuri de tratamente este prelungirea vieţii pacientului. Rezultatele tratamentului chirurgical efectuat în centre medicale dotate cu tehnologie modernă de către echipe medicale experimentate sunt excelente. În concluzie, nimeni nu trebuie să se teamă de tratamentul administrat în cazul tumorilor cerebrale iar diagnosticul trebuie stabilit fără întârziere. Consultarea unui medic neurochirurg ce are experienţă în domeniul tumorilor cerebrale va reduce durata intervenţiei chirurgicale iar pacientul va putea reveni mai repede la viaţa normală.

Despre Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecţiune neuro-degenerativă care se întâlneşte în general la bărbaţii cu vârsta de peste cincizeci de ani şi apare în urma degenerării celulelor cerebrale care produc în creier un hormon denumit dopamină. Distrugerea acestor celule din substanţa neagră duce la imposibilitatea transmiterii semnalului dopaminergic către ganglionii bazali iar în această situaţie efectul stimulator al scoarţei cerebrale se reduce, motiv pentru care apar acuze precum tremorul, încetinirea mişcărilor (bradichinezie), pierderea echilibrului, întărirea muşchilor (rigiditate).

“Tratamentul medicamentos pentru boala Parkinson este efectuat cu medicamente L-dopa şi medicamente care stimulează secreţia sau care au efecte similare (agonist). Tratamentul pe bază de stimulare cerebrală profundă trebuie avut în vedere pentru pacienţii care nu tolerează efectele adverse ale medicamentelor chiar dacă acestea dau rezultate bune, pacienţii care nu suferă de afecţiuni psihiatrice serioase şi demenţă. Intervenţiile chirurgicale pentru stimularea cerebrală profundă asigură o îmbunătăţire evidentă a calităţii vieţii şi reducerea considerabilă a simptomelor pacienţilor care suferă de boala Parkinson şi care se califică pentru acest tip de tratament”, declară prof. univ. dr. Serdar Baki Albayrak, neurochirurg al Spitalului Medical Park Florya din Istanbul.

Stabilirea pacienţilor eligibili pentru acest tip de tratament şi operaţiunile pre-operatorii sunt efectuate de medici neurochirurgi iar evaluarea efectelor medicamentului atunci când pacientul este în tratament (timpul ON) sau fără tratament (timpul OFF) este importantă. Apoi se efectuează investigaţia detaliată RM şi evaluarea neuro-psihiatrică a pacienţilor care se califică pentru intervenţia chirurgicală.

Stimularea cerebrală profundă reprezintă o operaţie cerebrală în urma căreia unele zone cerebrale speciale şi profunde sunt stimulate în mod continuu cu impulsuri electrice de intensitate redusă.

Acest tratament chirurgical este utilizat pentru tratarea afecţiunilor motorii, precum boala Parkinson, tremorul esenţial, distonia, tratarea durerilor cronice şi afecţiuni psihiatrice precum tulburările obsesiv-compulsive şi depresia majoră.

“Pe baza stimulării cerebrale profunde, activitatea electrică a creierului poate fi reglată prin modificarea controlată a acesteia la nivelului neuronilor din creier, astfel afecţiunea fiind tratată; în cazul apariţiei unor efecte nedorite, sistemul poate fi scos din funcţiune fără ca creierul să fie afectat şi fără apariţia unor efecte cu caracter permanent. În cadrul lucrărilor efectuate în ultimii ani, s-a constatat că atunci când metoda este aplicată pacienţilor care sunt eligibili, aceștia pot beneficia de o viaţă de calitate ridicată, efectele adverse ale medicamentelor sunt reduse, de asemenea costurile sunt reduse în mare măsură iar pacienţii pot avea o viaţă confortabilă. Nucleul VIM de la nivelul talamusului, centrul senzorial şi motor al creierului, nucleul subtalamic (STN) şi o parte a ganglionilor bazali, globus pallidus interna (Gpi) sunt punctele principale vizate pentru tratament”, explică prof. univ. dr. Serdar Baki Albayrak, neurochirurg al Spitalului Medical Park Florya din Istanbul.

 

Inovaţiile tehnologiei RM şi a tehnicilor de neuro-ghidare, în special din ultimii zece ani, asigură vizarea cu o abatere mai mică de 1 milimetru a neuronilor cu dimensiuni milimetrice şi dispunerea (implantul de electrozi) în siguranţă mai mare a electrozilor în ţesutul cerebral.

Înainte de intervenţia chirurgicală se efectuează o investigaţie RM detaliată iar imaginile obţinute sunt transferate în aparatul care va asigura ghidarea, astfel încât poziţiile adecvate sunt determinate tridimensional pe baza acestor imagini.

“În general, în timpul intervenţiei chirurgicale pacientul i se va efectua sedo-analgezie locală iar în cazuri rare pacientul i se poate efectua anestezie generală, caz în care, pentru a putea controla mişcările acestuia, pentru a putea înţelege dacă acuzele precum tremorul, rigiditatea dispar şi pentru a putea comunica cu pacientul, intensitatea anesteziei din când în când este redusă. În craniul pacientului este deschis un orificiu denumite burr hole prin care este dispus un electrod tip bară cu dimensiunea de 2 mm care este înaintat pe o traiectorie stabilită pentru a fi dispus la nivelul regiunii vizate. Pentru determinarea poziţiei corecte sunt evaluate în mod sincronizat imaginile RM şi înregistrările neuro-fiziologice ale microelectrozilor. Aceste înregistrări se bazează pe principiul de producere a impulsurilor electrice de diverse frecvenţe pentru fiecare zonă vizată şi asigură plasarea corectă a electrozilor. După ce electrodul este plasat în zona vizată, un capăt al acestuia este conectat la o baterie care este dispusă subcutanat la nivelul pieptului, astfel fiind obţinut un sistem închis. Reglarea bateriei este efectuată din exterior pe baza unei tehnici wireless”, explică profesorul neurochirurg Serdar Baki Albayrak.

Prof. univ. dr. Serdar Baki Albayrak, in presa romaneasca

Despre Grupul International Medical Park din Turcia

Ne-am lansat în anul 1995, iar la ora actuală Grupul Medical Park deserveşte pacienţi în 31 de spitale situate în 17 oraşe din Turcia. În momentul de faţă este actorul principal al sectorului medical, având peste 428.500 mp, 166 de săli de operaţie, 3506 paturi şi peste 11.000 de angajaţi. Indiferent de statul social şi economic, serviciile de acces la asistenţă medicală la standarde internaţionale sunt bazate de principiul „sănătate pentru toţi”.

Medical Park monitorizează îndeaproape tehnologii de înaltă clasă şi metode terapeutice la nivel mondial. De asemenea, îşi propune să servească drept model în ştiinţă şi practici inovatoare. Grupul continuă adăugarea de noi membri, în conformitate cu principiul „este dreptul fiecărui popor de a trăi sănătos şi să aibă acces la serviciile de sănătate”. 

Anticipăm să devenim un centrul medical de renume mondial. Echipele noastre medicale de la toate Spitalele Medical Park şi-au dat angajamentul să conducă spre un viitor al domeniului medical prin furnizarea la cel mai înalt nivek de servicii pentru pacienţii noştri şi familiile lor. 

Misiunea noastră este de a împărtăşi expertiza noastră la nivel înalt, la cele mai accesibile preţuri. Investim continuu în resursele noastre umane, în tehnologii şi facilităţi medicale, fără a face compromisuri pe codul de etică medicală sau a drepturilor pacienţilor. Din anul 2016, România face parte din Grupul Medical Park.

Medical Park in Romania

Reprezentant Romania: Aura TASENŢE

  • Adresă: mun. Constanţa, Bvd. Mamaia nr. 231, et. 3 (interfon 033)
  • Telefon: +40727593533
  • E-mail: office@medicalparkromania.com
Impartaseste informatia cu prieteniiShare on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Print this page
Print
Email this to someone
email

© Copyright 2017 Medicalpark Romania. Toate drepturile sunt rezervate. Website-ul este realizat de Agentia de PR Plus Communication